Cercetătorii care se ocupă necontenit să descopere tot ce e bun și rău în plastic ne spun că acesta ne ajută să micșorăm risipa de alimente și să facem economii demne de luat în calcul nu numai în privința bugetului personal sau al familiei, ci și a resurselor de hrană la nivel planetar. Tocmai controversatele ambalaje de plastic pentru alimente contribuie la această afirmație. Ce argumente au? 

*  Ambalajele din plastic protejează alimentele și băuturile păstrând cu cel puțin până la 10 zile mai mult prospețimea produselor din carne, a legumelor, fructelor, pâinii și lactatelor.

*  Poluarea atmosferei cu CO-2 provine doar din 1-2% din emisiile ambalajelor care protejează produsele alimentare, în timp ce aproximativ 40% e cauzată chiar de aruncarea mâncării la gunoi. Consumerismul ne-a format multora dintre noi o deprindere proastă: cumpărăm mai mult și mai des decât ne trebuie. Apoi aruncăm!

*  O treime din hrana la nivel global se pierde sau se risipește anual. Dacă doar o treime din alimentele aruncate la gunoi ar fi salvată, aproape 900 de milioane de oameni ar putea fi scoși din foamete.

*  În 1970, omenirea consuma integral resursele de tot felul pe care Terra putea să ni le ofere pe un an... fix într-un an. De atunci încoace, pe măsura creșterii populației și a nivelului de trai, resursele pe care Terra ni le poate aloca pe un an se epuizează înainte de 1 august, așa că mai mult de un trimestru trăim... pe datorie.

*  Este evident, fiecare dintre noi, la nivelul mediei generale, consumă mai mult decât ne poate oferi planeta pe termen mediu și lung.

*  Problema ambalajelor care se transformă într-un risc serios de poluare începe din momentul când sunt aruncate în natură în loc să fie introduse chiar de noi în circuitul economiei circulare, care insistă și se ocupă din ce în ce mai intens de colectarea, refolosirea și reciclarea plasticului.