Deși când a apărut în lume plasticul a fost considerat un material revoluționar, pe parcursul existenței sale s-a ales cu zeci și zeci de etichete incriminatorii. În fiecare zi, ba chiar de mai multe ori pe zi, auzim că e nociv pentru sănătatea noastră și pentru mediul înconjurător. 

Ce nu auzim aproape niciodată este cât de mult a pătruns în industria medicală, cât de mult a contribuit la îmbunătățirea modalităților moderne de prevenție și tratament diminuând semnificativ rata mortalității. Sute de tipuri de ustensile și materiale de unică folosință asigură un mediu steril, ferit de riscurile contaminărilor nefericite și, uneori, devastatatoare. Seringi, catetere, branule, spatule..., lista e incredibil de lungă și merge spre cercetări și invenții din ce în ce mai complexe. De exemplu:

Diferite materiale plastice sunt folosite pentru înlocuirea articulațiilor din organismul uman: au fost create proteze, ba chiar și dispozitive medicale personalizate care permit persoanelor beneficiare ale acestor realizări să ducă o viață normală, lipsită de un handicap major. 

Variante sofisticate din plastic sunt folosite pentru a crea organe artificiale (inimă, plămâni, rinichi) integrate de medicii chirurgi în diferite etape de transplantare.

Chimiștii de la Institutul de Tehnologie din Elveția au creat cea mai mare moleculă sintetică din istorie, un polimer pe care l-au denumit PG5, cu masa echivalentă a 200 de milioane de atomi de hidrogen. Ideea e că acest PG5 ar juca rolul unui cărăuș care ar putea înmagazina în nenumăratele lui ”cute” substanțe medicamentoase și, odată injectat în fluxul sanguin, le-ar putea elibera exact acolo unde organismul are nevoie de ele.

Se lucrează și la un tip de plastic numit polimeri cu memorie de formă (SMP) care își pot schimba forma în funcție de stimulii externi (temperatură, lumină sau câmp magnetic). Acești polimeri ar putea fi folosiți pentru a crea materiale plastice inteligente, cu aplicații în medicină și robotică.